* You are viewing the archive for the ‘Bilă neagră’ Category

Biznis în ţara mea

Am fost expus destul de mult în ultima vreme la (sub)cultura urbană a Bucureştiului de azi. Mult, mult mai mult ca de obicei. Drept urmare, au început să-mi vină idei. Pe lângă obişnuitele organe genitale abuzate şi nervi efervescenţi făcuţi grămadă, mi-au venit şi - ţineţi-vă bine! - idei de biznis! :D

Aşadar, am plănuit să devin multimiliardar în ioroi cu următorul plan de afaceri:
Continue Reading »

Una caldă, una rece…

Caldă

*ştire neconfirmată, ţinând cont de unde vine, şi de faptul că pe blogul Massive Attack nu apare nimic legat de România*

Massive Attack vin în România pe 2 august!!!!11one1

Via Anca Roşca.

Rece

Ne-am chinuit azi TOATĂ ZIUA la birou să instalăm trei amărâte de Intel Quad Core-uri la 3GHz cu 4 x 1GB DDR3 Corsair @ 1333 MHz, Mainboard Asus P5E3 şi GPU nVidia GeForce 9800 GT, şi după ce am reuşit să le facem pe toate trei să pornească, am dat peste nişte probleme de compatibilitate a memoriei.

FERIŢI-VĂ DE COMBINAŢIA ASTA!

P.S.

Photo update coming soon. Am şi am avut chef de poze.

De ce nu am TV

Acum vreo trei ani am renunţat la abonamentul TV şi la televizor în sine. Şi deşi plănuiesc un Wii Revolution curând, sunt convins că nu am nevoie de televizor şi că toate informaţiile de care am nevoie îmi vor parveni din web şi puţin radio.

Videoclipul de mai sus e uşor de aplicat şi pentru România. Chiar dacă acoperirea e ceva mai uniformă între continente (cu excepţia Africii probabil), violurile şi alegerile umplu clar peste trei sferturi din volumul de ştiri la care suntem supuşi în fiecare zi.

Ce “bine”! :|

Extreme în design şi development

Iar nu pot dormi, iar am avut un proiect de finisat (da, sunt perfecţionist, şi n-am planuri să plec din oraş de Paşte, deci ieri azi dorm toată ziua). Însă am dat peste ceva care m-a făcut să nu simt că e 6 dimineaţa după o zi plină.

DennaJones.com

Denna Jones\' excellent website

Nu ştiu dacă aveţi feed-ul lui Jon Tan în reader, dar dacă aveţi tangenţe cu Web-ul, aţi face bine să-l băgaţi.

Dacă v-aţi surprins vreodată gândindu-vă ce hal de timp pierdut mai sunt şi serviciile gen Twitter, Flickr, Tumblr, Ma.gnolia, Technorati sau altele, ei bine, e momentul să vă corectaţi opinia. Tan şi Gibbins au produs poate primul site construit în jurul prezenţei online a unei persoane, şi nu menit s-o înlocuiască. DennaJones.com e printre primele site-uri care foloseşte eficient întregul trend Web2.0 pentru a produce şi integra dinamic orice fel de conţinut e nevoie într-un website personal.

Citind articolul în care Tan descrie site-ul, şi dând 2-3 click-uri prin site, am avut revelaţie după revelaţie. Şi chiar dacă nu e perfect, site-ul se apropie de definiţia din dicţionar mai mult decât multe altele pe care le-am văzut în ultima vreme. Şi va trebui să mă credeţi pe cuvânt - am ocazia să văd multe. Plecând de la majoritatea serviciilor relevante pentru definirea unei personalităţi strict online a artistei Denna Jones, Tan şi Gibbins aproape că n-au uitat nici un detaliu - design inspirat, semi-lichid, tipografie modernă, URL-uri care chiar spun ceva, progressive enhancement pentru JavaScript, cod HTML şi CSS valid şi accesibil, folosirea de Microformats, şi o întreagă panoplie de resurse utile pentru accesibilitate.

Magazinosaurus… what?

Un rahat de platformă pe care o poate sparge oricine

Şi pentru că suntem o lume a contrastelor, şi schimbările ne definesc fundamental existenţa, vreau să vă duc din extaz în agonie. Sau mai degrabă din revelaţie într-o realitate în care ne-am obişnuit să fim pasivi.

Aşa cum Tudor o spune foarte inspirat, România e plină e programatori de duminică în ale căror site-uri apar titluri de genul “cel mai *introduceţi adjectiv de laudă aici* site/aplicaţie de pe piaţă”.

Stimabilul Sârbu, omul din spatele unei platforme de magazin online care beneficiază de securitatea şi integritatea unei curve de regiment, se erijează în expert de securitate, audităndu-şi propriul produs şi - atenţie! - găsind chiar câteva găuri. Nu spui de care.

Mai departe, tot el se atacă de parcă i-ar fi omorâtă singura sursă de venit şi începe disculpe lacrimogene şi atacuri primitive împotriva celui care ia arătat că lucrurile stau dezastruos de prost. În loc să-i cumpere un whiskey şi să-l întrebe de sănătate.

În mod cert însă, spre disperarea noastră a tuturor, domnul Lucian Sârbu nu e nici pe departe cel mai potrivit exemplu pentru stereotipul românesc al “programatorului de elită” care nu ştie să pună strip_tags() şi htmlentities() într-un amărât de formular, şi face greşeala asta pe toate site-urile care rulează pe “faimoasa” lui platformă.

Am impresia că dacă apelam la nişte băieţi din Regie se rezolva mai cu stil.

M-am luminat!

Acum câteva zile, la post-ul despre problemele pe care le-am avut cu service-ul DM.ro, a apărut un comentariu foarte… interesant, al unui stimabil domn care n-are altceva mai bun de făcut decât să “spele imaginea” firmelor la care a fost angajat. Dumnealui evaluează într-un stil extrem de afectat toată întâmplarea şi aduce aportul unei judecăţi de o valoare incomensurabilă.

E interesant de citit, e o optică pe care n-am mai întâlnit-o până acum, şi cred că vă puteţi trage singuri concluziile. Pe mine unul m-a convins.

Şi mai interesant e că apare după ce articolul respectiv a intrat şi încă este pe prima pagină într-un search Google cu keyword-ul DM.ro, după ce mi s-a înapoiat camera cu 45 de zile întârziere, după ce observaţia mea către OPC s-a soldat totuşi cu o vizită a inspectorilor la o lună după ce-a fost făcută, deci la mai mult de două luni după ce am lăsat camera în service, etc etc etc.

Nu răspund şi n-am răspuns în nici un fel ilustrului domn din motive cât se poate de evidente. :)
Spre deosebire de stimabilul domn, eu chiar am lucruri de făcut cu timpul meu, am proiecte terminat şi “fufe” de fotografiat… ca sa parafrazez mirobolantul comentariu de mai jos.
Continue Reading »

Vecinul dizainăr

Motto : “Moşule, vreau şi io un sait!

Cine lucrează sau a avut vreodată tangenţă serioasă cu domeniul web design-ului şi development-ului în mod SIGUR a fost cândva martor la o frază similară cu motto-ul. E ceva de care pur şi simplu nu poţi scăpa.

În general oamenii sunt convinşi că saiturile astea sunt lucru banal, că oricine e-n stare să le scoată pe bandă rulantă fără probleme, că-s mai mult o joacă. Din păcate, convingerea s-a împământenit atât de tare încât acum - când posibilităţile de exprimare sunt aproape nelimitate, şi industria ar trebui să îşi ia voioasă avânt muncitoresc spre culmile gloriei financiare - şi de fapt nu se întâmplă altceva decât previzibilul : interesul există, dar nu e susţinut de absolut nimic. Nici de cunoştinţe minimale, nici de idei generale (ca să nu mai vorbim de planuri şi strategii bine puse la punct), şi nici de finanţe pe măsura aşteptărilor.

Cei care vor să îşi creeze prezenţă online habar n-au de cum se pune problema.
Continue Reading »

Tichie de mărgăritar

Acum se simt diferenţele dintre realitate şi normalitate într-o Românie postdecembristă.

La Otopeni se spală bordurile cu săpun Palmolive AromaTherapy.

În toţi cei trei ani de când locuiesc în Bucureşti n-am mai văzut atât de mulţi poliţişti ca astăzi în centru. Cică-s mii, domnule, câtă frunză, câtă iarbă

Cu toate astea, miliţienii cu burtă cică stau acasă şi urmăresc pasionaţi procesiunile la TV.

Bulevardele cu mai multe benzi pe sens sunt închise noaptea asta şi se circulă pe un singur sens pentru că în aceste momente se vopseşte asfaltul şi se marchează cel puţin 6 intersecţii cu “carouri”.

Maşinile parcate de-a-npulea pe lângă traseele oficiale or să fie şutite rapid. Partea proastă e că nu cred că au suficiente remorci. O soluţie ar fi să le pună unele peste altele, ca un turn babel pe fiecare bulivar.

Re A Te Be-ul o să fie de fapt Re A Se O Be-ul. Regia Autonomă de Stat şi Ocolit în Bucureşti.

Sepepiştii se distrează cu drifturi lejere şi umectează chiloţeii reporteriţelor doritoare.

Contractul cu Ford-ul a fost semnat acum câteva zeci de ore, şi în acest moment în faţa Căsuţei Poporului sunt parcate cam tot atâtea zeci de Forduleţe noi nouţe. Ce frumos din partea lor! Au vrut să ne dea o mânuţă de ajutor (american)!

Aeroporturile se închid şi pierd bani cu toptanul, dar compensează printr-un “plus de imagine“…

Companiile “low cost” îşi bagă banii la CEC şi stau pe eleroane o săptămână-două.

Mai toţi bugetarii liberi şi premieri care se dau cu curul de asfalt pe tema asta.

Hotelurile din Mamaia au oferte speciale. Hotelurile din Bucureşti se scaldă în bani.

Fetiţele nu se mai găsesc pe centură, că e naşpa acolo. Probabil că le mută lângă culoar, să fie mai la-ndemână.

Vagabonzii şi oamenii străzii sunt înghesuiţi în “centre de asistenţă socială“, unde-ar trebui să stea tot timpul, dar pe banii statului, şi cine-are bani de dat pe vagabonzi când trebuie să-şi ia ceas de-un milion de euro ca să facă impresie străinezilor?

Noţiunea de “hot dog” a căpătat valenţe volumetrice masive. Şi câinii vagabonzi au ajuns, ca prin minune, în locurile unde-ar trebui să stea. Chiar dacă acum sunt dispuşi în spaţiu în toate cele trei dimensiuni, nu doar în două.

Nimeni nu mai invaţă zilele astea. Ce păcat… atâta ştiinţă pierdută!

Feteasca, Pinot-ul şi Merlot-ul sunt scoase la rampă şi-au preţuri înmiite. Eu unul n-aş da paişpe milioane pe-o poşircă românească. Voi?

Dacă simţiţi miros de kerosen cu fasole sau vedeţi vreun ambalaj de McDonald’s planând printre norişori, să ştiţi că tocmai au luat prânzul vreun F-22.

Noua Dreaptă pun pariu că vrea să facă puţin skandemberg cu mâna lungă a legii americane, că e şi CIA şi FBI printre mioriţe.

Pâine şi circ, şi staţi acasă, mizerabililor, să nu faceţi praf pentru năsucurile oficiale, ce mama dracului!

Români, vi se pregăteşte ceva! Sper c-aveţi lubrifiantul la-ndemână!