* You are viewing the archive for the ‘Fotografii’ Category

Cele mai bune fotografii (4)

Despre esenţă.

E greu să ai în permanenţă ceva de spus.

Urmăresc de câteva zile oameni care discută despre cantitate şi calitate pe blog, şi-mi dau seama că eu n-aş putea să ţin pasul cu ei. Sau dacă aş putea, aş face asta doar dacă aş avea suficient timp liber încât să-mi structurez ideile astfel încât să-mi placă (nu am pretenţia că-s scriitor, deci un text citibil nu-mi iese din prima şi poate nici din a doua, dacă-mi iese).

Până la urmă ţine de timp şi dedicaţie, şi de cât de mult îţi respecţi audienţa. Nu vă pot oferi spre citire un text pe care nu-s sigur, nu e genul meu. Dacă o voi face vreodată, se va întâmpla doar circumstanţial. De obicei nu-mi place să mă grăbesc cu aşa ceva, sau să creez conţinut doar de dragul creaţiei. Personal, prefer să scriu rar şi cât pot de bine, aşa cum vă avertizam şi într-un alt post.

Am 20 de draft-uri în Wordpress, şi chiar dacă aş putea s-o fac fără probleme, refuz să le public acum pentru că sunt în stadiu de schiţă, sunt nefinisate. Poate am şi lucruri de pierdut, dar îmi place să cred că dezideratul ăsta al meu e şi un mod eficient de filtrare a audienţei. :)

Revenind la fotografiile noastre, v-am pregătit câteva din cele pe care le am la suflet, aşa cum au fost toate până acum din seria celor mai bune fotografii.

Continue Reading »

Wurbe7

Wurbe7_0105

Am ajuns astăzi la ediţia a şaptea a Wurbe, conferinţa dezvoltatorilor web din Bucureşti, organizată de Cristi Bălan, Viorel Cojocaru şi Aurelian Oancea.

Nu vreau să pară nuştiucum, dar faptul că oamenii de la Adobe se implică în evenimentele din online-ul românesc - şi cu destul de mult stil, for that matter - mă face să cred că echipa e una foarte mişto, pe lângă oamenii pe care-i cunosc deja în mod direct. Da, ca şi Wurbe2, Wurbe7 a avut loc în sala de la Adobe România din Anchor Plaza.

Oameni mai puţini decât se aştepta (erau 69 înscrişi, din care au venit maxim 50), atmosferă jovială şi câteva prezentări foarte bune.

După nişte code prison savuros de la Viorel Cojocaru şi urmărirea evoluţiei codului semantic cu Irina Dumitraşcu, una din cele mai bune prezentări Wurbe all time mi s-a părut cea a lui Alexandru Badiu, care a surprins esenţa accesibilităţii online, concentrându-se pe formulare şi tabele.

Pe lângă faptul că mi-a reamintit conceptele şi best practices pentru accesibilitate pe care le ştiam deja, a atins puncte pe care nu apucasem să le parcurg din lene şi lipsă de interes, şi m-a făcut să-mi dau seama cât de mişto ar fi dacă ar exista proiecte al căror cod să aibă Level 2-urile universale. Am învăţat deci lucruri noi şi foarte utile, lucru remarcabil în sine.

Pe Alexandru nu-l ştiam, însă de-aia există Wurbe, nu? :)

Andrei Dragomir a continuat cu o prezentare extrem de spirituală şi plăcută, în care a vorbit despre JavaScript şi Progressive Enhancement. Fraza cheie a fost “să meargă tot fără pic de JS”. Lucru foarte sănătos dealtfel.

Continuând, Andrei Gheorghe a adus vorba de Microformats şi de implicaţii şi beneficii pe termen lung, stârnind o controversă despre utilitate şi realism în implementarea acestor standarde.

După o mică pauză de Fusbal, la câteva secunde după începerea următoarei prezentări, clădirea Anchor Plaza a suferit o cădere de curent de câteva secunde, soldată cu resetarea proiectorului, stingerea luminilor, blocarea lifturilor şi a uşilor automate. Apoi au fost fluctuaţii. Între noi şi lifturi era o uşă cu senzori, care nu mergea deschisă decât automat sau spărgând siguranţa de incendiu. Şi apoi, sediul Adobe e la etajul 9. Uşoare emoţii şi gândul că vom dormi pe scaune în noaptea aia. :)

Revenind la prezentarea de care spuneam că începuse, Silviu Postăvaru a continuat seria discuţiilor despre formulare punând în lumină metode de eficientizare a comunicării cu utilizatorii care completează formulare printr-o prezentare destul de valoroasă.

Şi culminând, Răzvan Căliman a punctat cu cireaşa de pe tort în această serie foarte mişto de prezentări câteva noţiuni pure de usability.

A mai încercat cineva (n-am reţinut numele, sorry am aflat de la Cristi că e Vlad Nastasiu) să spună două cuvinte despre XHTML2.0 şi HTML5 dar a fost cam pe fugă şi slăbuţ documentat. Măcar a încercat omul… :)

Oameni buni, în aşteptarea prezentărilor care sper să fie online pe site-ul Wurbe, am uploadat fotografiile de la eveniment.
Pentru toate fotografiile, un search pe Flickr după tag-urile wurbe şi wurbe7 or să vi le dezvăluie şi pe ale celorlalţi.
Enjoy!

Prezentatorii:

Cristi Bălan

Wurbe7_0012

Viorel Cojocaru

Wurbe7_0035

Irina Dumitraşcu

Wurbe7_0066

Alexandru Badiu

Wurbe7_0083

Andrei Dragomir

Wurbe7_0111

Andrei Gheorghe

Wurbe7_0004

Silviu Postăvaru

Wurbe7_0177

Răzvan Căliman

Wurbe7_0190

Vlad Nastasiu

Wurbe7_0201

Lumea:
Continue Reading »

RoBlogFest… zău?

Aseară a fost premierea singurului nostru concurs de bloguri. Cum e şi cu Internetics-ul…

De fapt am zis tot, nu? :)

În afară de salutat lume cunoscută (mai puţină decât mă aşteptam, ţinând cont de faptul că petrec destul timp pe bloguri) şi de orbit lumea cu blitzul, nu s-a mai întâmplat nimic deosebit. Prietenul Jack mi-a ţinut companie constantă, şi-n rest am aruncat priviri şi am furat suflete.

Pot să mă laud că am, “singura poză cu Jeg şi Zoso“. E mai jos:D

Adobe şi-au confirmat statutul de oameni foarte mişto. Mi-a plăcut inclusiv gestul de aruncare a tricourilor. Şi tricourile în sine (alea albe, date tuturor) au fost OK ca idee.

Clubul Fabrica a fost o surpriză plăcută. Cred c-am să revin la un moment dat, mi-a plăcut că e mare şi amenajat interesant.

Ce să mai spun?… Petrecerea mi s-a părut mediocră, dar probabil că după premiere (moment în care eu m-am retras spre alte meleaguri dansante), când alcoolul a “uns balamalele”, lucrurile au intrat într-un anume ritm. Mi-ar fi plăcut să pot rămâne până la final, dar mi-am promis că data viitoare aşa o să fie. Măcar din curiozitate.

Felicitări şi toate cele!

Acestea fiind spuse, fotografiile sunt pe Flickr (ale mele şi ale tuturor) şi am pus câteva mai jos:

RoBlogFest2008_0076

RoBlogFest2008_0033

RoBlogFest2008_0086

RoBlogFest2008_0080

RoBlogFest2008_0106

RoBlogFest2008_0103

RoBlogFest2008_0100

RoBlogFest2008_0095

RoBlogFest2008_0113

RoBlogFest2008_0213

RoBlogFest2008_0194

RoBlogFest2008_0167

RoBlogFest2008_0131

RoBlogFest2008_0242

RoBlogFest2008_0250

RoBlogFest2008_0202

RoBlogFest2008_0239

Reacţii despre RoBlogFest aici. Poze şi la Zoso. Mai jos e reportajul ProTV:

Critică şi diacritică

După upgrade-ul cu cântec făcut de Webfactor (care în rest sunt băieţi serioşi şi de treabă) şi după ce-am luat la periat puţin plugin-urile instalate, la recomandarea lor, am descoperit şi de ce se încarcă greu site-ul şi o posibilă cauză a problemelor cu diacriticele - incompatibilitatea unor plugin-uri. (Wassup cu Simple Tags, cred)

O să testez, să mă conving că lucrurile sunt în regulă, dar momentan pare OK.

Ideea e că n-am mai postat aşa des în ultima vreme mai mult din silă faţă de simbolurile alea aiurea de pe blog.

Oricum, pe aceeaşi linie de “problem-solving”, the main news is…

Mi-am recuperat copilu’

Da, e adevărat. După nuştiucâte zile de aşteptare, am camera la mine, acumulatorii la încărcat, am mai luat şi-un card de 4GB şi sunt gata să recuperez zecile şi sutele de fotografii pe care n-am putut să le fac anul ăsta.

Evident, camera trebuie testată, dar sunt în extaz că funcţionează.

Aşteptaţi-vă la infuzie foto pe flickr, şi în curând pe galeria personală, care va fi pe viorelmocanu.ro şi va fi dezvoltată de mine având în vedere discuţii cu mai mulţi fotografi care-şi doreau facilităţi pe care le-am notat punctual…

Legat de DM.ro

Am câteva lucruri de spus. Băieţii de la service sunt chiar OK, eventually. Încă am însă o problemă cu faptul că n-au pe stoc electronice “pentru schimb în caz de service prelungit“. Chestie care e politică managerială. Bad, bad idea…

Adică ar fi evitat integral toate neplăcerile dacă mi-ar fi spus de la început:

domne, service-ul Nikon în România, Skin, e încet de tot (le ia câte 3-4 zile să monteze o amărâtă de piesă de schimb într-un amărât de aparat foto), şi suntem convinşi că ar fi OK să iei un aparat identic de la noi din stoc, să-l foloseşti până ţi-l repară colaboratorii noştri

…aş fi reacţionat muult mai paşnic decât am făcut-o până acum.

Ar fi fost OK şi dacă ar fi presat Skin-ul mai abitir decât i-am presat eu pe ei… fiindcă pe lângă OPC, faptul că atunci când la search după “dm.ro” pe google, postul meu apărea undeva pe prima pagină, după site-ul lor, le-a ridicat câteva semne de întrebare (şi exclamare)… :) Şi abia de atunci au inceput lucrurile să se pună în mişcare. Bad, bad idea…

Oricum, sper ca lucrurile să fie în regulă în cele din urmă.

Cele mai bune fotografii (3)

Continuăm seria celor mai frumoase fotografii, după o mică pauză de reflecţie, introspecţie şi evaluare. Şi de probleme - rezolvate, noi, prea vechi, suficient de multe.

Oricum, promit să nu mai lipsesc nemotivat de-aici înainte!


Continue Reading »

Ultima bandă a lui Krapp

Teatrul ACT

Vreau să învăţ din nou să merg constant la teatru.

Vreau să simt din nou că încep să-l simt, să-l apropii, să-l ataşez mie însumi cumva, ca o extensie senzorială. Aşa cum simţeam acum un an sau doi.

De departe, cel mai bun din Bucureşti mi se pare Teatrul ACT. Deşi au existat iniţiative inedite şi ieşite din comun, ca teatrul în maşină sau în poduri de case, pentru audienţe selectate pe sprânceană (iniţiative de care am auzit prin prieteni de la arte în general), cel mai primitor şi mai puternic mi s-a părut ACT. Conexiunea pe care ţi-o creează cu actorii şi felul în care aceştia ştiu să profite de apropierea faţă de public prin implicare directă sau subtilităţi contextuale imposibil de redat “de departe” e extraordinară. Şi e greu de înţeles tot ce-am zis până acum până nu vezi o piesă bună acolo prima dată.

Şi ACT nu duce în nici un caz lipsă de piese bune. Vă spune asta un om care în precedentele două stagiuni a devorat tot ce-a avut ACT-ul de oferit în materie de piese de teatru (recunosc, event-urile muzicale şi de dezbatere nu m-au atras aşa tare). Sunt piese pe care le-am văzut de 3-4 ori, şi sunt convins că o să le mai revăd cândva, stagiunea asta. Spre exemplu, mi-au plăcut în mod deosebit 4:48 Psychosis de Sarah Kane (care nu mai rulează, din păcate), American Buffallo de David Mamet şi Ultima bandă a lui Krapp, de Samuel Beckett.
Continue Reading »

A răcit copilu’

:(

Azi se împlinesc două săptămâni de când D80-ul meu refuză să pornească, după ce-am făcut câteva fotografii pe frigul ăla de început de ninsoare pentru iniţiativa lui Cristi Manafu şi am intrat rapid cu ea de gât în casă, la căldură.
Continue Reading »