Blogul lui Viorel

Am ajuns astăzi la ediţia a şaptea a Wurbe, conferinţa dezvoltatorilor web din Bucureşti, organizată de Cristi Bălan, Viorel Cojocaru şi Aurelian Oancea.

Nu vreau să pară nuştiucum, dar faptul că oamenii de la Adobe se implică în evenimentele din online-ul românesc - şi cu destul de mult stil, for that matter - mă face să cred că echipa e una foarte mişto, pe lângă oamenii pe care-i cunosc deja în mod direct. Da, ca şi Wurbe2, Wurbe7 a avut loc în sala de la Adobe România din Anchor Plaza.

Oameni mai puţini decât se aştepta (erau 69 înscrişi, din care au venit maxim 50), atmosferă jovială şi câteva prezentări foarte bune.

După nişte code prison savuros de la Viorel Cojocaru şi urmărirea evoluţiei codului semantic cu Irina Dumitraşcu, una din cele mai bune prezentări Wurbe all time mi s-a părut cea a lui Alexandru Badiu, care a surprins esenţa accesibilităţii online, concentrându-se pe formulare şi tabele.

Pe lângă faptul că mi-a reamintit conceptele şi best practices pentru accesibilitate pe care le ştiam deja, a atins puncte pe care nu apucasem să le parcurg din lene şi lipsă de interes, şi m-a făcut să-mi dau seama cât de mişto ar fi dacă ar exista proiecte al căror cod să aibă Level 2-urile universale. Am învăţat deci lucruri noi şi foarte utile, lucru remarcabil în sine.

Pe Alexandru nu-l ştiam, însă de-aia există Wurbe, nu?

Andrei Dragomir a continuat cu o prezentare extrem de spirituală şi plăcută, în care a vorbit despre JavaScript şi Progressive Enhancement. Fraza cheie a fost “să meargă tot fără pic de JS”. Lucru foarte sănătos dealtfel.

Continuând, Andrei Gheorghe a adus vorba de Microformats şi de implicaţii şi beneficii pe termen lung, stârnind o controversă despre utilitate şi realism în implementarea acestor standarde.

După o mică pauză de Fusbal, la câteva secunde după începerea următoarei prezentări, clădirea Anchor Plaza a suferit o cădere de curent de câteva secunde, soldată cu resetarea proiectorului, stingerea luminilor, blocarea lifturilor şi a uşilor automate. Apoi au fost fluctuaţii. Între noi şi lifturi era o uşă cu senzori, care nu mergea deschisă decât automat sau spărgând siguranţa de incendiu. Şi apoi, sediul Adobe e la etajul 9. Uşoare emoţii şi gândul că vom dormi pe scaune în noaptea aia.

Revenind la prezentarea de care spuneam că începuse, Silviu Postăvaru a continuat seria discuţiilor despre formulare punând în lumină metode de eficientizare a comunicării cu utilizatorii care completează formulare printr-o prezentare destul de valoroasă.

Şi culminând, Răzvan Căliman a punctat cu cireaşa de pe tort în această serie foarte mişto de prezentări câteva noţiuni pure de usability.

A mai încercat cineva (n-am reţinut numele, sorry am aflat de la Cristi că e Vlad Nastasiu) să spună două cuvinte despre XHTML2.0 şi HTML5 dar a fost cam pe fugă şi slăbuţ documentat. Măcar a încercat omul…

Oameni buni, în aşteptarea prezentărilor care sper să fie online pe site-ul Wurbe, am uploadat fotografiile de la eveniment.
Pentru toate fotografiile, un search pe Flickr după tag-urile wurbe şi wurbe7 or să vi le dezvăluie şi pe ale celorlalţi.
Enjoy!

Prezentatorii:

Cristi Bălan

Viorel Cojocaru

Irina Dumitraşcu

Alexandru Badiu

Andrei Dragomir

Andrei Gheorghe

Silviu Postăvaru

Răzvan Căliman

Vlad Nastasiu

Lumea:
Continue Reading »

Cică s-a confirmat.

Cypress Hill completează o vară fuarte tare.

Calendarul meu de până acum:

P.S.

Acum câţiva ani, dacă îmi spunea cineva că o să apuc să văd nume ca Prodigy, Europe, Faithless, Muse, Iron Maiden, Metallica, Def Leppard, Whitesnake, Deep Purple, Leonard Cohen, Rolling Stones, Judas Priest sau Cypress Hill îi spuneam că visează foarte frumos şi îi răspundeam că mă mulţumesc cu Iris, Luna Amară şi în cele mai ude vise, Metallica oriunde prin Europa.

Şi chiar dacă nu mă pasionează prea tare Lenny Kravitz, Kylie Minogue, Manic Street Preachers, Alphaville, Demis Russos sau Nelly Furtado, se pare că industria românească de showmaking se maturizează şi începe să prindă curaj şi contracte interesante.

La mai mare şi mai bine, atât le (şi ne) doresc. Nu de-alta, dar am fost şi spectator şi presă şi organizator la diverse concerte, şi a fost cam jale ce s-a întâmplat. Sper să înveţe toată lumea din greşeli.

Aseară a fost premierea singurului nostru concurs de bloguri. Cum e şi cu Internetics-ul…

De fapt am zis tot, nu?

În afară de salutat lume cunoscută (mai puţină decât mă aşteptam, ţinând cont de faptul că petrec destul timp pe bloguri) şi de orbit lumea cu blitzul, nu s-a mai întâmplat nimic deosebit. Prietenul Jack mi-a ţinut companie constantă, şi-n rest am aruncat priviri şi am furat suflete.

Pot să mă laud că am, “singura poză cu Jeg şi Zoso“. E mai jos…

Adobe şi-au confirmat statutul de oameni foarte mişto. Mi-a plăcut inclusiv gestul de aruncare a tricourilor. Şi tricourile în sine (alea albe, date tuturor) au fost OK ca idee.

Clubul Fabrica a fost o surpriză plăcută. Cred c-am să revin la un moment dat, mi-a plăcut că e mare şi amenajat interesant.

Ce să mai spun?… Petrecerea mi s-a părut mediocră, dar probabil că după premiere (moment în care eu m-am retras spre alte meleaguri dansante), când alcoolul a “uns balamalele”, lucrurile au intrat într-un anume ritm. Mi-ar fi plăcut să pot rămâne până la final, dar mi-am promis că data viitoare aşa o să fie. Măcar din curiozitate.

Felicitări şi toate cele!

Acestea fiind spuse, fotografiile sunt pe Flickr (ale mele şi ale tuturor) şi am pus câteva mai jos:

Reacţii despre RoBlogFest aici. Poze şi la Zoso. Mai jos e reportajul ProTV:

Pe scurt:

• Sunet execrabil. Filme cu balans în pom. Nu am auzit (cred că nimeni din sală n-a auzit, de fapt) NIMIC din ce tot spuneau stimabilii filmaţi de IQAds. Nici microfoanele nu erau foarte bine egalizate.
• Vânzoleală şi mişcare browniană, haos şi nestare. Mi se pare mie, sau ediţia asta a fost organizată cu mult mai puţini bani decât restul? Şi probabil c-a şi venit mai multă lume decât de obicei…
• Deşi sunasem încă de luni, cu confirmare marţi, şi ajunsesem la Music Club de la 19:30, stimabilii au abolit conceptul de masă rezervată, şi am ajuns să stau două ore în picioare.
• Se cam vorbea despre nimic, generalităţi şi panseluţe, de parcă nu era toată lumea din sală conectată la fenomen. Bad idea. Noroc cu întrebările din public (unele din ele, cel puţin).
• Dl Novac n-a citit post-it-urile integral. Am întrebat pe stimabilii de la AdEvo şi Arbo “Care e preţul succesului?” şi mai jos am scris cu majuscule CPA şi CPS, fiincă eram foarte curios despre asta. Acronimele n-au fost citite, şi a sunat a întrebare retorico-romantică. Not cool.
• Publicitatea pe bloguri e subiect controversat. Vom vedea în ce măsură ideile pe care le avem se mulează pe “concluziile” trase aseară… Da, avem idei. Wait and see…

Zoso are poze.

Ahem.

Sunt fan Metallica. De MULT timp.

Sunt fan Maiden. De aproape la fel de mult timp.

Ne pregătim de nişte seri orgasmice, pe 29 iulie la Metallica şi pe 4 august la Iron Maiden.

Abia aştept!

___

Edit:

Sunt şanse să fie praf în ochi. Din nou.

Ce rahat…

___

Edit 2:

Aflu că şi Judas Priest ne vor rocări pe 11 iulie. La B’estFest. Fuck it, I love hot summers!

___

Edit 3:

Până la urmă vin! Abia aştept!