Cine mai crede în şcoală în ziua de azi?
În mod normal, răspunsul ar fi “nimeni”.
Cu toate astea, întrebarea e uşor incompletă pentru a filtra strict Don Quijoţii.
Poate-ar trebui să fie ceva de genul…
Cine mai crede în sistemul de astăzi din România, în care sunt încă implicaţi profesorii părinţilor noştri?
…şi nu doar ca nişte respectabili consultanţi şi deontologi, cum ar fi de înţeles “într-o ţară normală“, ci drept promotori a pestilenţei comunistoide şi a regresului, din cele mai înalte ranguri ale tutelei universităţilor mioritice.
Idealul învăţământului e ştiut de orice elev în clasa-ntâia. Transmiterea cunoştinţelor de bază pentru împlinirea profesională şi un rol activ în societate decurge însă astăzi oricum, numai bine nu.
Discutam acum puţin timp pe blogul lui Scribu despre sistemul românesc în general, şi despre cât de important e să ai o diplomă amărâtă, cu care să-ţi înveseleşti ego-ul şi probabil părinţii, dar nu şi portmoneul sau CV-ul. Majoritatea oamenilor care se decid acum să aleagă facultăţi sunt, în naivitatea caracteristică (intactă datorită ignoranţei odraslelor şi tutorilor), convinşi fără drept de apel că vor ieşi exact ce le scrie pe patalama. Vorba aia, eşti Doctor dacă termini medicina! 
Bună glumă, ştiu.
Colegii de suferinţă din Politehnică (da, mă refer la cei care copiază în draci ca să treacă de toate materiile alea inutile şi aberant de dificile) ştiu poate cel mai bine ce vreau să spun.
Imaginea şcolii de azi
Pe scurt - până în liceu inclusiv îţi creează fundamente solide şi “multilateral dezvoltate”, astfel încât să-ţi faci o vagă idee despre ce-ţi place să faci cu viaţa ta mai departe, încercând din toate câte puţin.
După liceu, începe să se împută groaznic, şi cu excepţia facultăţilor vocaţionale (medicină, arte, poate) şi a celor hiperspecializate (limba chineză, sic!), cu toţii intră în sistem în genul cărnii macre din The Wall şi ies carne tocată mărunt - un amalgam incert de materie gri şi insipidă.
Sistemul dă greş în noutate şi actualitate, în practică şi în promovarea adevăratelor valori, a “best practices”. Mai grav - sunt facultăţi care nici măcar nu reuşesc să pună bazele!
Ce cred părinţii?
Ghizii generaţiei din banii căreia vom mânca carne tocată la pensie flirtează cu viziuni idilice ale arhipotentei diplome placată cu aur de 24 de carate.
Diplomă care le face plozii sclipitori şi la fel de potenţi ca diploma plătită tocită pe băncile facultăţii.
Diplomă care valorează mai puţin decât o ceapă degerată în 90% din cazuri, şi care nu înseamnă nimic în ochii unui angajator care vrea rezultate şi muncă de la tine, nu aere de absolvent.
- lucrurile pe care ştii să le faci şi
- limbile străine pe care le vorbeşti fluent.
Şi sunt puţine domenii în care o diplomă românească poate să ateste cum trebuie profesionalismul de care se crede că ar trebui să dai dovadă. Deasemenea, sunt puţini angajatori serioşi care nu-ţi râd în faţă când le fâlfâi pe la nas patalamaua şi tu de fapt nu ştii nici măcar să faci chestiile de bază la un eventual job.
Cine ne credem noi, să cerem lucruri mai bune?
Dojo spunea acum ceva vreme de valoarea noastră reală. Pe care ne-o supralicităm, din câte susţine ea.
E mai bine, deci, să nu mai “băgăm botic” şi să “ne vedem de educaţie aşa cum este”, pierzând ani buni de perfecţionare profesională?
Cine ştie?
Şi mai ales - pe o notă strict personală… cui îi pasă? 
Idei
Schimbări la nivelul profesorilor tineri care iau atitudine.
Am prieteni care încă rezistă la AC-ul Politehnicii şi spun că sunt exemplare rare, care încearcă din răsputeri să ia atitudine într-un fel sau altul. Oameni tineri, de ~30 de ani, buni profesionişti şi didacţi, care instigă cu orice ocazie pe care-o au la acţiune.
Momentan însă, sunt 1 la 100.
Schimbări la nivelul mentalităţilor pasive ale studenţilor.
DA, suntem obişnuiţi să ni se dea de-a gata, sau - mai grav - să nu comentăm când vedem nereguli.
Evident, schimbările încep cu noi.
Momentan însă, ne lovim de ziduri prea înalte, fără ecou.
Schimbări la nivelul strategiei generale.
Dacă sistemul ne forţează, măcar de nevoie, percutăm şi ne străduim mai tare.
Momentan însă, sunt prea mulţi oameni care trebuie în posturile care trebuie ca să se întâmple ceva deceniul ăsta.
Poate au generaţiile următoare mai mult noroc.
În loc de concluzie…
Citez comentariul scris la postul lui Scribu:
Daţi la ce vreţi voi, măi oameni buni. Dar atâta timp cât nu ştiţi deja ce vreţi când daţi admiterea, nu vă aşteptaţi să vă lumineze facultatea. Facultăţile din România sunt varză, cu foarte foarte puţine excepţii (vocaţionale, de obicei, deci dacă nu sunteţi convinşi că asta vreţi, oricum n-are rost să vă duceţi acolo).
Dacă mergeţi la ceva facil care să vă lase timp să exploraţi şi nu sunteţi delăsători şi comozi, totul o să se lege până la urmă. Din Politehnică nu ieşi în cei patru ani programaţi decât dacă ai premii serioase la naţionale la fizici şi matematici, dacă stai toată ziua să dibuieşti ce îţi cer profii ăia (în mare parte trecuţi de 70 de ani şi excesiv de idioţi sau stricţi), sau pur şi simplu îţi perfecţionezi rugăciunile şi tehnicile de copiere.
Either way, NU ai viaţă socială decât la nivel minim, şi NU poţi să ţii un serviciu serios in paralel. Cel puţin nu la Automatică şi Calculatoare…
Aveţi cu toţii impresia TOTAL GREŞITĂ că ce faci în facultate aia ieşi.
Ştiu arhitecţi care-s PM (project manageri) pe proiecte IT de milioane de dolari. Ştiu medicinişti dealeri auto. Ştiu aseişti designeri de succes. Ştiu oameni fără facultate care sunt recunoscuţi internaţional ca fiind guru în reţelistică.
NU VĂ BAZAŢI PE FACULTATE! Asta tot încerc să vă zic. DIPLOMA e un rahat, şi o să mai fie aşa până dispar profii care au acum monopolul peste întreg sistemul de învăţământ superior românesc.
Deal with it!
Deal with it, pentru că totul se reduce la pasiune şi la cum îţi învingi frica şi lenea! Lucru punctat excelent şi de Andrei.
______________
Now… back to work!
______________
P.S.
Acum văd că şi Vladimir Oane a scris ceva despre asta.
Ioana said:
Feb 28, 08 at 8:42 amof of… ce ma asteapta:D
Radu said:
Feb 28, 08 at 1:56 pmThere is one right in this world and that is might.
Fifi Hitler.
chat très noir said:
Feb 28, 08 at 10:08 pmscoala romaneasca si sistemul de invatamant romanesc este execrabil. chiar as merge pana la a spune ca este xeroxat dupa modelul epocii sclavagiste in care sclavii sint elevii si studentii din ziua de astazi. cu viata sociala care tinde spre 0 m-am obisnuit deja, mai grav e modul in care facultatile reusesc sa te indoctrineze si sa te indobitoceasca, intr-atat incat daca te ambitionezi sa o iei in serios (facultatea) risti sa nu mai fii om.
pe de alta parte, ma ingrijoreaza ca sistemul de valori e dat peste cap. spaga e la putere absolut peste tot, dar aici musteste. diplomele se vand si se cumpara cu bani grei, prin urmare e o adevarata economie de piata.
oricum, cel mai tare ma doare faptul ca oameni care n-au nicio treaba cu un anumit domeniu ajung sa fie profesori, si indobitocesc generatiile tinere, care intotdeauna merita ceva mai bun.
oricum, subiectul e vast si am putea discuta la nesfarsit.
singura solutie pe care o vad eu este o reforma radicala si serioasa in invatamant, nu frecarea de menta din ultimii ani.
trist… ma intristeaza un subiect ca asta. sincer.
Xul said:
Mar 01, 08 at 3:16 pmProblema la baza este urmatoarea: toti injura scoala, o desconsidera, dar mult prea putini cei care inteleg si de ce, sau sunt constienti ca invatamantul universitar este absolut inutil
Viorel Mocanu said:
Mar 01, 08 at 3:40 pmPăi eu ce-am tot încercat să spun mai sus, măi Xul?…
andreea mitan said:
Mar 03, 08 at 12:25 pmAbsolut inutil nu cred ca este. Sau macar nu peste tot. Stiu ca la Calculatoare se invata destule lucruri “expirate” de 30 de ani, dar vreau sa cred ca trecerea prin ele e ca sa intelegi unele mecanisme. Nu stiu daca nu cumva intre timp s-au schimbat si principiile de lucru, si atunci cursurile acelea aduc mai mult a istorie antica si arheologie…
Chiar daca diploma(mai ales daca e cumparata) nu-mi garanteaza ca omul chiar se pricepe la ce se sugereaza ca ar sti sa faca, dar nici nu-mi pot imagina un medic chirurg care sa nu fi facut facultatea.
Cu profesorii care sunt pe campii dar predau, mai ales in scolile generale si in licee, e simpla treaba. Poate ati auzit de profesoare de limba romana care facusera Educatie fizica si sport si care au intrat ca suplinitoare pentru ca “nu erau altii disponibili” si care raman mai multi ani. Sau de notele cu adevarat incredibile pe care le iau alte tanti la definitivat, mai ales la mate, romana si fizica si care au pretentia sa invete pe altii ceva. Dar ce daca, exista manuale, si daca un copil poate s ainvete dupa ele, un adult trebuie sa fie nespus de prost ca sa nu priceapa. Si sunt destui.
Viorel Mocanu said:
Mar 03, 08 at 1:05 pmPerfect de acord cu medicii inimaginabili fără diplomă. Face parte din lista celor câteva domenii vocaţionale, care fără facultate sau certificări devin imposibile.
Cu Automatica şi Calculatoarele hai să nu intrăm în detalii - crede-mă pe cuvânt, e RĂU. Încă…
Şi de restul n-am ce zice.
Merci de comment, Andreea!
Răzvan Roman said:
Mar 04, 08 at 12:05 pmInsightul zilei, referitor la educatie…
Poveste:
There is a strange cult of people in the South Seas. During WWII they saw airplanes land with lots of good materials and food, and they want the same thing to happen now. So they’ve arranged to make a runway with fires along sides of the ru…
Cora said:
Mar 31, 08 at 3:50 pmTu ai vazut de curiozitate subiectele pt examenele de titularizare? Eu m-am uitat pe cele de romana si sincer nu pot sa cred cum niste oameni care au terminat 4 ani de facultate+masterat pot luat notele acelea dezastruoase de face presa atata caz! E un cerc vicios… profi slabi, pregatesc alti profi slabi si tot asa… iar noi astia care vrem mai mult de la viata depindem de ei fir-ar…
Viorel Mocanu said:
Mar 31, 08 at 4:48 pmAdevărat, Cora…
E un cerc vicios care se va sparge, dar nu ştiu dacă o să apucăm noi momentul.
Razvan Ungureanu said:
Feb 03, 10 at 11:26 amtoata lumea, din moment ce merge la scoala
Razvan Ungureanu said:
Feb 03, 10 at 11:27 amnoi continuam sa mergem la scoala si ei fac ce vor
CRISTINA said:
Aug 04, 10 at 11:54 amCa mama a unui baiat de 18 ani, usor dezorientat si debusolat, ma intereseaza foarte tare opinia celor din generatia lui. Cred ca sunteti prea inversunati si negativisti. Este adevarat, pe majoritatea lucrurilor pe care le-am invatat in scoala (acum 20 de ani) nu le-am mai folosit. Insa scoala mi-a creat o disciplina, mi-a organizat si antrenat mintea. Cred ca cu asta ramanem. Trebuie sa invatam toata viata. Ma doare ca s-a pierdut placerea de a invata, dorinta de a afla lucruri noi. Este adevarat ca diploma nu conteaza, insa cei fara diploma (la stat, desi si acolo…) se simt. Anii de scoala te modeleaza fara sa vrei. Ca “baba” de 42 de ani va garantez ca daca munciti cu seriozitate este imposibil sa nu fiti apreciati - chiar daca vi se pare ciudat, inclusiv in Romania. Nu cautati calea usoara, chiulul si inselaciunea, incercati sa va formati singuri ca oameni valorosi, chiar daca nu aveti profesori buni iar statul va ofera “varice si hemoroizi”, ca in reclama. Nu cred ca se mai face latina, pe vremea mea era o vorba “omnia mea mecum porto” - tot ce am port cu mine - este teribil de adevarata.
Viorel Mocanu said:
Aug 04, 10 at 1:32 pmCristina, n-am făcut niciodată apologia „căii ușoare”, ci din contră… Faptul că nu faci o facultate, sau o faci la ID, fără să-ți pierzi timpul cu ea nu are nicio legătură cu munca din greu sau cu găsirea drumului în viață.
Tot ce-am zis e că nu merită să pui la suflet sau să fii influențat negativ de un sistem învechit și prost conceput, ci să găsești alternative care să-ți îmbogățească viața și cunoștințele, chiar dacă asta-nseamnă să ignori complet studiile „superioare”. Iată două link-uri către mici bucăți de geniu care exprimă mult mai bine decât aș putea eu toate lucrurile astea (prima are subtitrare în română, dacă e nevoie):
Şcolile distrug creativitatea, e de părere Ken Robinson »
Sir Ken Robinson: Bring on the learning revolution! »